Cât de ușor îi judecăm pe ceilalți! V-ați surprins făcând asta? Ați conștientizat momentul? Sau abia ulterior ați realizat? Sunt câțiva ani de când mi-am propus să-mi mut atenția asupra mea. Să mă uit la ce fac eu bine, la ce nu fac, ce-mi place, ce-mi displace, cine sunt, ce mi-ar plăcea să îmbunătățesc. Și-mi amintesc și acum care a fost cartea care m-a schimbat și m-a ajutat să comut atenția. Este “Puterea magică a gândului”, o carte pe care o aveam în bibliotecă și care a ajuns fix la momentul potrivit în mâinile mele. Apoi am avut-o pe Maria și am descoperit atașamentul și studiul pe familie. Și de…
-
-
Exista speranta după începutul greoi cu un bebelus!
Acum simt ca pot sa respir si sa ma bucur 😊 Începutul vieții noastre in 5 a fost provocator. Uitasem cat de greu poate fi uneori sa ai un bebelus mic. Desi mi-am dorit-o pe Alex, deși am așteptat-o cu toată inima, deși ma simteam mai pregătită ca niciodată, in mod real începutul m-a luat pe sus si mi-a arătat o alta lume. Cand era soare si bine si puteam discerne, cand erau nori si nu vedeam pământul si simteam ca-mi fuge totul de sub picioare. Maria si Ioan au acceptat-o foarte bine pe Alex. Ma așteptam la crize de furie, la “Nuuu-uri” obsesive, la diverse forme prin care ei…
-
Pildă pentru viață
Citat extras din cartea lui Irvin Yalom, Călătorie către sine: “Un rabin stătea de vorbă cu Dumnezeu despre Rai și Iad: <<Îți voi arăta Iadul>>, i-a spus Dumnezeu rabinului, conducându-l într-o încăpere în care se afla o masă rotundă. Oamenii așezați în jurul mesei erau flămânzi și disperați. Pe mijlocul mesei se găsea un ceaun imens cu tocană din care se ridica un miros atât de îmbietor că rabinul a simțit că-i plouă în gură. Fiecare persoană de la masă ținea în mână o lingură cu coada foarte lungă. Lingurile ajungeau la ceaun, dar erau mai lungi decât brațele înfometaților, astfel că aceștia nu reușeau să aducă mâncarea la gură.…
-
Despre viață și moarte cu Maria (3 ani și 6 luni)
Aseară, eram la masă amândouă și ne beam ceaiul. Ioan dormea și Răzvi era plecat în delegație. Am întrebat-o despre grădiniță, ce a mai făcut, ce îi place, ce nu îi place, cum se joacă cu copiii, cine îi este prieten. La un moment dat, îmi zice: -Știi mama, eu am găsit un porumb pe jos la grădi și l-am băgat în nas. Dar a ieșit el singur când am tușit. Mi-a stat inima când am auzit. Am întrebat-o unde era doamna educatoare, dacă ea știe despre asta, de ce a făcut asta….am fost ca tunul de întrebări. Apoi am respirat adânc, m-am bucurat că nu a pățit nimic și…
-
Bun venit “în casă nouă”!
În sfârșit e gata! După mai bine de 3 luni de planuri, idei, căutări și o lună de muncă, blog-ul meu are casă nouă. Nu este în varianta lui finală și nu cred că va fi vreodată perfect. În fiecare zi mai văd ceva ce aș vrea altfel: ba stilul de scriere al articolelor, ba dimensiunea pozelor, ba aranjarea, ba…diverse. Dar azi am decis să-i fac inaugurarea în forma actuală, urmând ca pe parcurs să-i mai aduc îmbunătățirile necesare. Vreau să-i mulțumesc în mod special lui Vivian, care m-a ajutat cu partea tehnică, care mi-a ascultat fiecare dorință și m-a ajutat să transpun grafic ceea ce-mi imaginam. De asemenea, îi mulțumesc…
