• Gânduri

    Când viața îți dă cireșe, gustă din ele

    Eram copil, la părinții mei acasă. Venea cineva în vizită și mama tot timpul mă trimitea în camera mea. Mă enerva la culme. Voiam să stau și să ascult și eu povești de oameni mari. Am crescut și am ajuns la facultate. Îmi amintesc că ieșeam în Parcul Central din Brașov, mă așezam pe o bancă și priveam trecătorii. Mă uitam la stilul lor de mers, dacă zâmbeau sau erau încruntați. Mă uitam și ascultam cum își vorbesc trecătorii între ei, ce cuvinte folosesc, care este tonul vocii. Ulterior, mă mutam pe o bancă mai aproape de locul de joacă. Priveam interacțiunile părinte-copil, ce face copilul, cum răspunde părintele, râsul…

  • Gânduri

    “Să fur clipe pentru mine” => Greșit!

    A fost o vreme când ziceam des “as fura câteva clipe pentru mine”. Erau (sunt încă) acele momente in care ma simt obosita, in care simt ca nu mai pot și vreau sa iau o pauza din rolul de mamă.  Acele momente in care copiii cer permanent ceva de la mine și eu simt ca nu mai am de unde da. Sau in clipele in care ma enervez prea repede și nu mai am răbdare cu ei, nu mai pot fi in ritmul lor, nu mai resimt bucurie. Cred ca știți despre ce vorbesc. Ei bine, am stat o vreme și am reflectat la ceea ce ziceam: “sa fur câteva…

  • Gânduri

    Oameni cu job-uri și job-uri cu oameni. Unde e vocatia si chemarea?

    Dincolo de ideea acestui titlu aparent fără sens, doar cu un joc de cuvinte, mă leg de cât de important este ca omului să-i vină mănușă job-ul pe care îl are. Când eram mică știam că sunt anumite meserii cărora li se spunea vocaționale. Era nevoie să ai ceva calități speciale pentru asta. Știu că mi se spunea de învățător, profesor, medic, preot… Îmi amintesc de colega noastră care a ales să meargă la liceul pedagogic și care a trecut prin probe serioase de aptiutudine cântat, desenat, probe sportive. Mă duc cu gândul la admiterea mea la liceul militar. Am avut interviu psihologic, teste medicale, probe sportive cu un traseu…

  • Invatatorul
    Gânduri

    Învățătorul, o punte în dezvoltarea copilului

    Azi este Ziua Învățătorului și nu o pot lăsa să treacă fără să scriu despre această meserie atât de dragă mie. Sa fii învățător este atât de cuprinzător, de fapt. În viziunea mea, acest om de la catedră este puntea copiilor noștri către o altă lume. După etapa grădiniței, în care se dezmeticesc și înțeleg cum stau lucrurile într-un context social, copiii ajung la școală. Iar învățătorul este poarta de intrare într-un nou sistem. Mă gândesc la învățătoarea mea. Doamna Deneșan. Mă apucă nostalgia când mă transpun de aici din fața tastelor unui laptop, înapoi în banca a doua. Îmi amintesc cum îi studiam ținuta, avea acea eleganță specifică doamnelor…

  • Gânduri

    Bun venit în “casa” nouă!

    Cu acest articol, vreau să vă urez bun-venit în noua mea casă. A fost o lungă perioadă de timp de pauză care, parțial, se datorează modificărilor tehnice, parțial ritmului nou de viață la care mă acomodez. Blogul a suferit câteva modificări absolut necesare. Le aveam în gând din octombrie anul trecut. Am început munca la ele alături de un om care se pricepe la partea tehnică, dar a fost o muncă sacadată. Au intervenit alte proiecte și pentru mine și pentru el, au venit sărbătorile, iarăși alte proiecte, așa că iată-ne aici. După mult timp, în noua formulă online. Mai sunt aspecte tehnice și de structură de modificat, dar le…

  • progres-nu-perfectiune
    Dezvoltare personală,  Gânduri

    Dacă aștepți momentul "perfect", nu mai faci nimic!

    Eu sunt o persoana perfecționistă. Îmi place sa fie lucrurile bine organizate, la momentul si in clipa potrivită. Ideal este sa fie aliniate toate planetele, toate astrele, vremea, etc. Doar ca odată cu venirea pe lume a copiilor am descoperit cât de frustrant poate fi sa am aceste așteptări. (Nici înainte nu se întâmpla sa fie toate bine in același timp, doar ca eu ma încăpățânam sa țin garda sus. Wrong!) Si asta nu pentru ca mi-am scăzut standardele, ci pentru ca am înțeles ca perfecțiunea nu exista in realitate, este o iluzie. Sa fii punctual cu copiii e greu. Sa ai casa mereu curată e si mai greu. Sa…

  • judecand-pe-altii
    Gânduri

    “Judecându-i pe ceilalți” dintr-o altă perspectivă

    Cât de ușor îi judecăm pe ceilalți! V-ați surprins făcând asta? Ați conștientizat momentul? Sau abia ulterior ați realizat? Sunt câțiva ani de când mi-am propus să-mi mut atenția asupra mea.  Să mă uit la ce fac eu bine, la ce nu fac, ce-mi place, ce-mi displace, cine sunt, ce mi-ar plăcea să îmbunătățesc. Și-mi amintesc și acum care a fost cartea care m-a schimbat și m-a ajutat să comut atenția. Este “Puterea magică a gândului”, o carte pe care o aveam în bibliotecă și care a ajuns fix la momentul potrivit în mâinile mele. Apoi am avut-o pe Maria și am descoperit atașamentul și studiul pe familie. Și de…