Familie

Începutul școlii. Cum ne pregătim copilul?

Pe 9 Septembrie începe școala, iar pentru noi este primul an în care Măriuca noastră pășește în această instituție.

Nu-mi vine să cred că deja a terminat etapa cu grădinița și practic vom avea toți cei 3 copii în alte locații împărțiți: Maria la școală, Ioan la grădi și Alex în antrenament pentru grădi.

Eu recunosc că am emoții cât carul, emoții din acelea bune care îmi spun cât de mult a crescut. Am emoții bune pentru că știu că va fi bine. Școala pe care am ales-o pentru ea a fost cea mai bună alegere din oraș. Am emoții pentru că realizez trecerea timpului atât pentru ea, cât și pentru noi.

Mă duc cu gândul la propria mea copilărie. Parcă mă văd și acum în curtea școlii, pierdută cu privirea, uitându-ma după doamna învățătoare cochet îmbrăcată și elegantă. Nu prea înțelegeam ce mi se întâmpla, de ce era atâta tam-tam, cu microfon, prezentări, etc. Știu că mă simțeam bine, mă simțeam mare, vorba aia “eram la școală”.

Mie mi-a plăcut la școală, poate și asta ajută să am sentimente bune vizavi de această experiență.

Toate ca toate, eu înțeleg și abia aștept, dar ce facem cu Maria?

Cum pregătim copilul de școală?

  • Atitudinea noastră, a părinților, atârnă greu. Așa că, suntem atenți la ce mesaje dăm, câtă încărcătură emoțională punem pe umerii ei. Eu încerc să fiu relaxată. Da, îi spun că sunt entuziasmată pentru ea, în același timp transmițându-i toate gândurile mele pozitive despre acest nou rol al ei.
  • Îi transmit încredere despre cât de bine pregătită este să preia rolul de școlăriță. Vorbim despre grădiniță, despre cum i-a fost acolo, cât de multe lucruri a învățat. Vorbim despre colegi, despre proiecte care se fac în școală. Aduc în vedere etapele firești ale vieții, punând accent pe experiența ei și pe ceea ce a reușit ea până în acest moment. Din asta să reiasă în mod natural următoarea etapă.
  • Am fost la Ziua Porților Deschise și a avut un contact anterior cu învățătoarele și cu spațiul școlii. În poveștile noastre de acasă, avem repere concrete despre sala de clasă, sala de sport, niște scări de care își amintește și de doamnele care s-au jucat cu ei. O ajută să aibă sentiment de siguranță prin faptul că deja cunoaște locul, necunoscutul și imprevizibilul s-au mai micșorat.
  • Îi validez emoțiile atunci când povestim despre școală. “Mama, am emoții” Cum ar fi să-i zic ” n-ai de ce să ai emoții! hai, mă, e doar o școală!”  E logic și firesc să aibă emoții. Este o experiență nouă până la urmă, cu multe schimbări de program, de colegi. În acele moment îi povestesc despre experiența mea la școală.
  • Îi povestesc și îi arăt poze cu mine la școală. Îi dau astfel sentimentul (sper) că o înțeleg, că și eu am fost în poziția ei, normalizez trăirile ei.
  • Lucrez la relația noastră, la conectare și apropiere. Pentru mine, este esențial ca ea să știe că poate veni la mine să-mi spună despre orice se întâmplă în noul ei mediu, fără să se teamă. Să aibă sentimentul de siguranță că eu o susțin și sunt cu ea.
  • Îi povestesc în linii mari care va fi programul ei. La cât începe școala, cum o să mergem la școală, cum este structurat programul (ciclul de ore și pauze), când se termină ziua ei de școală. Fac totul să pară ca o rutină predictibilă și cunoscută.
  • Facem jocuri de rol combinate. Avem animăluțe, păpuși, dinozauri la grădiniță (Ioan e încă în etapa respectivă) , altele la școală. Cu toții se pregătesc pentru începerea activității. Prin vocea pe care ei o dau jucăriilor respective, pot să văd temeri, emoții, strategii pe care le adoptă și îi pot ajuta.
  • Stăm cât mai mult timp împreună și ne bucurăm de vacanță. Încă este vacanță, așa că merită să profităm de ea din plin. Mai avem în plan să mergem la părinții mei, mai avem activități, jocuri pe placul lor. Îmi imaginez că pun tot mai multă energie bună, încredere, siguranță în tolba lor interioară, astfel încât să fie plină pentru etapa nouă care îi va consuma.

 

Ce nu am făcut?

– Nu am repetat litere, cifre, adunări, scăderi.

– Nu am luat haine, rechizite și alte obiecte specifice. A primit cadou câteva lucruri pe care sigur le va folosi, însă deocamdată nu ne-am pus atenția pe aspectele materiale necesare. Vom afla sigur la începutul școlii ce va trebui să aibă fiecare copil.

– Nu i-am setat așteptări cu privire la perfomanța ei și la valoarea dată de reușitele de la clasă. Știu că este un copil conștiincios și silitor, materialul propriu o va ajuta, iar noi suntem aici să o ghidăm. Valoarea ei intrinsecă este dincolo de orice notă, calificativ.

 

Zicea cineva că atunci când un copil începe grădinița, școala, de fapt toată casa pornește pe acest drum. Și cam așa este… 9 Septembrie, o zi nouă pentru noi toți!

Copiii voștri încep grădinița, școala? Cum îi susțineți în acest proces de început?

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Îți mulțumesc că citești articolele mele! Te invit alături de mine și pe celelalte platforme online:

Facebook: Blog – Andreea Arsene

InstagramAndreeaArsene.ro

 

Sursa foto: Unsplash

Leave a Reply

Your email address will not be published.