Sunt la a patra experiență de sarcină și naștere și tot nu știu suficient. Fiecare experiență este unică în felul ei, fiecare sarcină e dusă altfel de corp, iar nașterile și ele au specificul lor. Nu se pot compara pentru aceeași femeie, cu atât mai puțin între femei. La fiecare sarcină și naștere m-am documentat și am căutat să înțeleg mai multe. Și acum realizez că în fiecare etapă am dat peste resursele pe care eram pregătită să le asimilez la momentul respectiv. Documentarea și cunoașterea scad anxietatea. Sarcina, nașterea și primul an din viața copilului sunt cu atâtea semne de întrebare, cu atâtea schimbări hormonale, de rutină, de identitate.…
-
-
Sarcina – o călătorie transformatoare, a (re)descoperirii, a răbdării și a lipsei de control
Sarcina este o călătorie a devenirii. La prima sarcină, este călătoria devenirii mamă. La a doua sarcină este o altă etapă, de la identitatea de mamă de un copil, intervine procesul transformator în mamă de doi copii, în altă etapă de viață, cu alte provocări. Uneori este o călătorie constientă, alteori este o luptă între schimbările care intervin și nevoia de a păstra ceea ce există deja. În călătoria devenirii mele, a fost nevoie de un proces lung. 10 ani între prima și a patra sarcină, să pot să simt altfel lucrurile. Realizez cât de multă presiune am pus asupra mea în celelalte călătorii, însărcinată fiind. Când am rămas prima dată…
-
Unde stă ascunsă fericirea noastră? Miturile fericirii
În fiecare an, pe 20 Martie, se sărbătorește Ziua Internațională a Fericirii. Toți vrem fericirea, nu cred că e om care să nu-și dorească starea aceasta. Pentru fiecare dintre noi, fericirea înseamnă altceva. Unii o leagă de statut, de un anumit venit, de o calificare profesională, alții de familie, copii, de o activitate anume pe doresc să o îndeplinească, de o stare emoțională, de conectare spirituală. Fericirea are dovezi științifice Sunt câțiva oameni de știință care au studiat fericirea și bunăstarea de-a lungul anilor. Martin E. Seligman este psiholog și promotor al psihologiei pozitive. Avem traduse în română câteva cărți de-ale lui: Copilul optimist – Cum sa previi depresia si…
-
Mama în viața fiicei ei
Sunt mamă de 2 fete, în curând vor fi 3 fete și un băiat. Sunt preocupată de relația pe care o pot crea cu fiicele mele, cu responsabilitate pentru femeile care vor deveni peste ani și ani. Scriu acest articol din rolul de mamă de fete și din rolul de psihoterapeut care lucrează cu femeile pe relația cu mamele lor. Subiectul e cuprinzător și prin acest articol (scurt pentru cât de vast e subiectul) îmi doresc doar să aduc spațiu de reflecție pentru fiecare mamă. Iar discuțiile și dezbaterile pot continua ulterior în familiile voastre, în ședințele de terapie sau să mă întrebați direct. ~~~ ~~~ ~~~ Mama e una…
-
#30LuneacuCarte: Nașterea unei mame
#LuneacuCarte este un proiect prin care în zilele de luni veți putea găsi un articol despre cărți. Am realizat că scriu prea puțin despre cărțile pe care le citesc, așa că introduc disciplinarea conștientă care să îmi aducă o structură. ~~ ~~~ ~~~ ~~~~ ~~~ ~~~~ ~~~~~ ~~~~ ~~~ Am ales această carte pornind de la nevoia mea din această perioadă de a mă reconecta cu etapa nașterii, a vieții care crește în corpul femeii și care aduce atâtea transformări pentru noi. ”Nașterea unei mame, Cum te schimbă pentru totdeauna experiența maternității” este o carte scrisă de Daniel . Stern și Nadia Bruschweiler-Stern, apărută la Editura Trei în 2019. Daniel N.…
-
#29LuneacuCarte: Hoții de atenție – De ce nu te poți concentra (Johann Hari)
#LuneacuCarte este un proiect prin care în zilele de luni veți putea găsi un articol despre cărți. Am realizat că scriu prea puțin despre cărțile pe care le citesc, așa că introduc disciplinarea conștientă care să îmi aducă o structură. ~~ ~~~ ~~~ ~~~~ ~~~ ~~~~ ~~~~~ ~~~~ ~~~ Prima carte din 2023 este ”Hoții de atenție – De ce nu te poți concentra” a lui Johann Hari, apărută la Editura Trei, categoria Psihologia pentru Toți. El este și autorul cărții ~Legături pierdute – cauze reale ale depresiei și soluții surprinzătoare~ despre care am scris aici. Problemele de concentrare atât la copii, cât și la adulți, sunt printre discuțiile frecvente…
-
Cum se vede războiul prin ochii copiilor: Muzeul copilăriei din anii războiului (1992-1995) Sarajevo
Cum trăiesc copiii războiul? Cum se vede prin ochii lor experiența aceasta și ce înțeleg din ea? Ce fac adulții pentru a aduce un strop de copilărie în beciuri și ascunzișuri? E doar o parte din ceea ce înseamnă Muzeul copilăriei din anii războiului, așa cum a fost el gândit și organizat la Sarajevo. Muzeul este o mărturie a oamenilor care, deși nu au început războiul, nu au participat direct, au suportat consecințele acelor vremuri. L-am vizitat acum câțiva ani și de când a început războiul din Ucraina m-am reconectat cu acele povești ascultate în muzeu și cu experiențele relatate de cei care au trăit în anii respectivi. În perioada anilor…
-
Când copiilor le e greu cu începutul școlii, grădiniței
De ieri a reînceput școala și grădinița pentru copii. Poate apărea oboseala, irascibilitatea, parcă nimic nu e bine. Și e firesc. Este o nouă rutină în programul lor și al nostru. După o vacanță în care programul a fost mai lejer, cu activități coordonate de ei, cu mult joc liber, cu un alt ritm de culcare-trezire, cu sărbători, acum lucrurile stau altfel. Să ne amintim cum e pentru noi când reluăm o activitate pe care n-am făcut-o o vreme. Să mergem pe bicicletă sau la schi. Primele ieșiri, primele ture sunt de reacomodare, de ajustare, de reconectare cu anumite părți care cândva erau reacții automate. La fel și pentru copiii…
-
2022, ultimul an în 5
Anul 2022 a fost darnic cu noi. Am trecut prin multe schimbări de familie. Personal Ne-am mutat de la Brașov la Lugoj, a fost cu adaptare și transfer pentru copii la noua grădiniță, școală, grup de copii, doamne învățătoare și educatoare. A fost o nouă rutină pe care am creat-o venind înapoi, cu alt ritm, altfel de priorități. Revenirea la casa noastră, cu spațiul în care ne simțim acasă, ne-a adus multă liniște și așezare și ne-a dat energia să gestionăm celelalte lucruri necesare adaptării: anxietate, disconfort, realitate vs așteptări. A fost un an cu spitalizare, varicelă la toți copiii, cu vulnerabilitate fizică. Am călătorit mult cu toată familia.…
-
Ce punem copiilor diseară în ghetuțe?
La noapte vine Moș Nicolae. Ce bucurie, nu? Știu, ne preocupă să luam ce e mai bun și mai frumos pentru copii și este de înțeles asta. Ne sunt dragi și îi vrem fericiți. Dar fericirea adevărată vine și din altceva…. Mă duc cu gândul înapoi, în urmă cu 16-17 ani. Eram în liceu, liceul militar din Breaza. Cămin, 16 fete în cameră, iar pe hol ghetele noastre de piele neagră stăteau aliniate. Erau făcute cu cremă și lustruite, să lucească, așa trebuia. Era 5 decembrie. Și la noi urma să vină Moș Nicolae, așa ne doream. Dar nu mai erau părinții aproape de noi, ne despărțeau zeci / sute…
