CĂRȚI

#21LuneacuCarte: Legături pierdute (Johann Hari)

~~~ ~~~ ~~~ ~~~~ ~~~ ~~~~ ~~~~~ ~~~~~

Astăzi este despre cartea ”Legături pierdute – cauze reale ale depresiei și soluții surprinzătoare”, scrisă de Johann Hari și apărută în limba română la Editura Trei.

Am descoperit cartea aceasta în 2019 și într-un drum parcurs pe ruta Timisoara – București am citit-o cu mare interes, am absorbit-o efectiv ca un burete. De atunci am tot recomandat-o pe viu grai, am revenit la ea de câteva ori și am realizat că nu am scris despre ea.

De ce avem nevoie de o carte despre depresie?

Propun să ne uităm la statistici:

Conform OMS, Europa are o rată de 4.2% din populație diagnosticată cu depresie. În România sunt peste 931.000 de persoane diagnosticate din populația estimată de peste 19 MIL de locuitori. Aici sunt informațiile: Depression rates by country

Un alt studiu efectuat arată un nivel mai ridicat decât estimarea OMS. The Lancet Public Healty a publicat rezultatele din care a reieșit o rată de 6.4% în rândul populației europene. Aici este sursa de informare: Prevalence and variability of current depressive disorder in 27 European countries: a population-based study

O altă sursă de informare spune că 1 persoană din 25 suferă de depresie și 1 persoană din 20 are tulburări de anxietate.

Dincolo de cifre, eu cred că realul este mai mare. Sunt oameni care nu ajung niciodată la un psihiatru sau la terapie. Sunt oameni pe care nu îi vede niciun specialist, nici familia nu își dă seama, poate nici omul în sine nu realizează panta pe care se află.

Depresia este considerată una dintre principalele cauze ale dizabilității din întreaga lume, crescând riscul de deces prematur, scăzând calitatea vieții.

Așadar, avem nevoie să înțelegem semnele ei și să fim alături de cei pe care îi putem ajuta. Iar cartea aceasta este o sursă din care putem înțelege mai bine mecanismele depresiei, cauzele ei și soluții – dincolo de medicație.

Ce îl recomandă pe Johann Hari să scrie această carte?

Johann Hari a studiat la Universitatea Cambridge stiințe sociale, este orientat către munca de cercetare. Are practica de jurnalist timp de 15 ani. Aceste experiențe combinate cu propria poveste de viață l-au ajutat să aducă și o altă perspectivă asupra depresiei.

El a suferit de depresie și a avut medicație de la 18 ani până la 31 ani. În acea perioadă, a avut acces la perspectiva depresiei adusă de sistemul medical și de industria farmaceutică: depresia este o afecțiune psihică din pricina chimiei creierului ”care funcționează anapoda, este creierul meu defect” (Johann Hari). Cu toate medicațiile luate starea lui nu se îmbunătățea. Așa că a analizat lucrurile și din alte puncte de vedere.

A făcut cercetare în mod direct, a studiat alte cercetări disponibile și excluse de industria farmaceutică, blocate chiar. În primele capitole, aduce multe informații despre industria farmaceutică și despre modul de funcționare al sistemului medical legat de bonificații în baza rețetelor și a medicamentelor recomandate. Pune lupa altfel asupra acestui domeniu, într-o continuă creștere financiară.

”Cauza principală a acestei depresii și anxietății nu este în mintea noastră. Este în mare parte în lumea din jurul nostru și în modul în care trăim în aceasta.” (Johann Hari)

Factorii de mediu sunt părți cheie în depresie și anxietate. Formele de tulburare mentală precum depresia și anxietatea au trei tipuri de cauze: biologie, psihologice și sociale. Toate sunt reale, este modelul cunoscut sub numele ”bio-psiho-social”

Cauzele depresiei 

Johann Hari vine și aduce cel puțin alte 9 cauze pentru depresie și anxietate, dimensiuni aparent ascunse. Fiecare dintre cauzele sociale și psihologice au ceva în comun: toate sunt o formă de deconectare, toate sunt moduri în care am fost separați de ceva de care aveam nevoie în mod nativ, dar pe care l-am pierdut pe drum.

”Dacă depresia este, de fapt, o formă de doliu – pentru viețile noastre, care nu sunt așa cum ar trebui? Dacă este o formă de doliu pentru legăturile pe care le-am pierdut, însă de care avem nevoie?”

1.Prima cauză: deconectarea de o muncă plină de sens

S-a făcut un studiu de piață Gallup pe milioane de angajați din 142 de țări. S-a urmărit modul cum se simt oamenii din întreaga lume cu privire la munca lor. A reieșit că 13% dintre noi spunem că suntem implicați – adică suntem entuziasmați cu privire la munca noastră și dedicați față de ea, în timp ce 63% s-au declarat neimplicați – asta se definește prin trecerea ca niște somnabuli în ziua de lucru, cu dedicare de timp, dar fără energie sau pasiune. Alți 23% sunt activ neimplicați – acea categorie de personal care își afișează nemulțumirea, nefericirea. Aceștia subminează prin activitatea lor ceea ce reușesc să realizeze colegii lor implicați.

Plecând de la aceste studii și de la interviurile pe care Johann le-a desfășurat, a reieșit o legătură directă între modul în care munca afectează starea de sănătate mentală.

Atunci când munca este gratificantă, viața e mai plină, iar asta se revarsă asupra lucrurilor pe care le faci în afara orelor de lucru. Dar atunci când este plictisitoare, te simți zdrobit la sfârșitul zilei, pur și simpli zdrobit.

Cel mai mare stres pentru oameni nu este să poarte o mare responsabilitate pe umeri. Ci este să îndure o activitate monotonă, plictisitoare, care le distruge sufletul, mor puțin de fiecare dată când vin la muncă, deoareece munca lor nu atinge nicio parte din ei care le aparține.

”Pierderea autonomiei stă la baza deteriorării sănătății – fizice, mentale și emoționale”

(Michael Marmot – Status Syndrome: How your place on the social gradient affects your health)

 

2. Deconectarea de alți oameni

Singurătatea plutește asupra culturii noastre de astăzi ca o ceață densă. Mai mulți oameni ca niciodată spun că se simt singuri. S-a făcut o cercetare (descrisă în carte) prin care s-a constatat că singurătatea acută este la fel de stresantă cu situația unui atac fizic.

Oamenii izolați au risc de trei ori mai mare să răcească decât cei care au legături apropriate cu alți oameni. Deconectarea față de oamenii din jur are același efect asupra sănătății ca și obezitatea.

”Singurătatea este o stare vindecătoare care ne motivează să ne reconectăm.”

Informațiile arată că pe tot cuprinsul planetei, am încetat să mai facem lucruri și împreună cu cei dragi nouă. Să mâncăm împreună ca o familie, să mergem în vacanțe, să ne uităm la televizor împreună. Studiul efectuat reflectă această formă de apropiere ca fiind tot mai rară în ultimii 25 de ani din sec 20.

Acasă acum înseamnă în mare parte doar familia noastră nucleară. În trecut acasă însemna un trib, o comunitate, o rețea densă. Asta a dispărut în mare parte. Sentimentul de acasă s-a diminuat atât de mult, încât nu mai îndeplinește nevoia de apartenență. Așa că simțim dor de casă chiar și atunci când ne aflăm acasă.

Și uneori, acasă înseamnă de fapt o fugă emoțională: obsesia față de internet, social media, tv.

”Am devenit primii oameni care și-au destrămat triburile. Drept rezultat, am rămas singuri într-o savană pe care nu o înțelegem, derutați de propria noastră tristețe.” (E. O. Wilson)

Celelalte cauze ale depresiei și anxietății sunt:

  • Deconectarea de valorile importante
  • Deconectarea de traumele copilăriei
  • Deconectarea de poziția socială și de respect
  • Deconectarea de lumea naturală
  • Deconectarea de un viitor sigur și promițător
  • Adevăratul rol al genelor și modificărilor creierului

Vă invit să le descoperiți pagină cu pagină în carte.

 

De ce să citești cartea?

Dacă stăm să ne gândim la statistici, fiecare dintre noi cunoaște cel puțin o persoană care e posibil să aibă simptome de depresie și anxietate. Avem nevoie să cunoaștem și să înțelegem mai bine, din mai multe unghiuri provocarea aceasta.

Profesional, se poate folosi în cabinet, în relația cu clienții, la locul de muncă, în echipe de lucru, în leadership.

Personal, te ajută să înțelegi și să-ți lărgești perspectiva asupra depresiei și anxietății.

 

Cartea este disponibilă pe Carturești sau Libris.

Să fie cu folos și inspirație,

Andreea

Leave a Reply

Your email address will not be published.