#20LuneacuCarte: O Chestiune de viață și de moarte (Yalom)

~~~ ~~~ ~~~ ~~~~ ~~~ ~~~~ ~~~~~ ~~~~ ~~

Pentru săptămâna aceasta, recomandarea mea este cartea cea mai nouă a lui Irvin Yalom și a soției sale Marilyn: ”O chestiune de viață și de moarte”. Este publicată în 2021 la Editura Vellant.

Această carte a apărut ca idee în momente de mare vulnerabilitate și de disconfort în viețile celor doi. Apoi a căpătat sens tot mai mult, dorind să aducă în prima plan traiul unui om diagnosticat cu o boală grea, trăirile persoanei de îngrijire și iminenta călătorie a vieții: moartea.  Soția lui a fost diagnosticată cu  mielom multiplu, o tumoră la nivelul măduvei osoase. Și-au propus să împărtășească din experiența aceasta scriind împreună.

Așa cum zic ei în Prefața cărții: ”Scriem pentru a da sens existenței noastre, chiar dacă ne azvârle în cele mai întunecate zone ale declinului fizic și-n brațele morții. Această carte este menită, înainte de orice, să ne ajute să navigăm pe apele sfârșitului vieții.”

Firul cărții

Întreaga poveste a cărții se concentrează pe boala lui Marylin cu suișuri și coborâșuri, pe emoțiile resimțite de ea, de el și cum fiecare dintre ei, împreună și separat, încearcă să-și păstreze ritmul vieții confruntați cu realitatea durerii pe care o trăiesc.

Cartea alternează între capitole scrise de Irvin și capitole scrise de Marylin. E surprinzător de văzut cum aceeași experiență este împărtășită de fiecare dintre ei, cu propriile temeri, cu propria percepție și cu dorința de a-l proteja pe cel drag.

O vedem pe Marylin între tratamente, medici, acasă, copii și întrebările existențiale. Îl vedem pe Irvin cum îi este alături în timp ce teama de a o pierde îl copleșește uneori. Îl vedem cum se agață de viață, de sens pentru el când ea se duce.

”Doliul este prețul pe care îl plătim pentru curajul de a-i iubi pe ceilalți.”

(Irvin Yalom)

Nimic nu ne pregătește cu adevărat pentru momentul separării de cei dragi. Însă nouă, tuturor, ne revine sarcina să ne amintim că e o certitudine a vieții: ne vom duce cu toții cândva.

”Omul nu poate fi pregătit pentru moarte dacă abia a început să trăiască. Trebuie să ne facem un țel din a fi trăit suficient.” (Seneca)

De ce să citești cartea

Dincolo de ideea de moarte, de boală, de durere, este o poveste de iubire a doi oameni care au fost unul lângă celălalt, căsătoriți 65 de ani. Și iubirea lor încă dăinuie și le dă putere să fie împreună altfel, mai profund, mai grijulii. Este și un moment de împlinire a vieții, de reconciliere și împăcare, despre câte au reușit să realizeze personal, profesional.

O putem vedea ca pe o carte tristă, fiind vorba despre moarte. Sau o putem vedea ca pe o resursă. Nu putem nega moartea, ci doar învățăm să trăim că ea există și învățăm despre pierdere. E dureros când cineva drag se duce, când stâlpul tău – partenerul de viață, plasa de siguranță (cum îmi zicea cineva) nu mai este acolo. Iar această carte poate fi ca o alinare pe de o parte, ca o răscolire pe de altă parte.  Depinde cum ne-am făcut fiecare ”ordine” în pierderile noastre și depinde în ce moment ne aflăm acum.

Când ai trecut prin boala cu șanse minime de supraviețuire sau când ai fost alături de cineva care a trăit asta, îți va fi de folos această carte să vezi și perspectiva celui bolnav. E posibil să nu fi putut vorbi atunci, să nu poate să zică ce gândește, ce speră, ce îl sperie. Iar prin cuvintele scrise de Marylin e posibil să regăsești vocea acelui om drag care nu mai avea putere să se exprime. Te va ajuta astfel să îți crești doza de empatie pentru eliberarea lui, dincolo de durerea ta.

Capitolele scrise după moartea lui Marylin, sunt despre doliu și despre lupta interioară, de acceptare, adaptare pe care o duce un om în astfel de situații. Și aici e posibil să nu găsim uneori cuvinte să vorbim despre asta. Iar ceea ce zice Irvin să ne inspire să recunoaștem măcar față de noi înșine. E un gol imens cu care nu ai habar ce să faci.

”Durerea este finită, că, odată ce trecem prin evenimentele unui an – cele patru anotimpuri, zilele de naștere și ziua morții, sărbătorile, toate cele douăsprezece luni – durerea noastră se diminuează. După ce parcurgem ciclul anual de două ori, aproape toți ne vom bucura din nou de viață.” (Irvin Yalom)

Acesta este un fragment din cartea ”Privind soarele în față” scrisă tot de Irvin Yalom, o carte în care vorbește despre anxietatea morții, un aspect care l-a preocupat mulți ani. Iar acum, în etapa aceasta de doliu, a simțit nevoia să o recitească. Munca lui a devenit propria lui resursă.

Mie mi-a lipsit un pic perspectiva spirituală, care contează în situația mea. Sigur, e doar o părere personală și asta nu diminează sub nicio formă valoarea cărții. Ei au și menționat la un moment dat că se așteaptă să nu mai fie nimic după moarte. Ori, pentru mine, exact aici este ancora care simt că mă ajută: să dau sens prin credință.