14 #LuneacuCarte: Copilul invizibil

#LuneacuCarte este un proiect prin care în fiecare zi de luni veți putea găsi un articol despre cărți. Am realizat că scriu prea puțin despre cărțile pe care le citesc, așa că introduc disciplinarea conștientă care să îmi aducă o structură și să mă responsabileze.

~~~ ~~~ ~~~ ~~~~ ~~~ ~~~~ ~~~~~ ~~~~ ~~~

Astăzi este despre o carte care cred că niciodată nu va expira ca informații și utilitate,”Copilul invizibil” scrisă de Gaspar Gyorgy, apărută la editura Curtea Veche.

Pe Gaspar, autorul cărții, îl știm mulți din online, din conferințe, din articolele lui sau i-am citit cărțile. Este Psihoterapeut Relațional, cu diverse specializări în aria unde activează, cu o voce blândă și directă prin care pune degetul pe punctele sensibile. Îl găsim de curând și la radio Europa FM unde are o emisiune dedicată creșterii și dezvoltării personale.

Cartea lui, ”Copilul invizibil” va fi mereu de actualitate atât timp cât suntem pe pământ, în rolurile de adulți, copii, părinți. În fiecare trup de adult este un copil, care poate a avut suport, sprijin emoțional, s-a simțit văzut, apreciat, ascultat sau poate nu. Gaspar vine să ne reamintească prin conținutul și paginile scrise despre cât de important este să ne uităm la copilul din interior, să-l vedem, să-l ascultăm, să-l îmbrățișăm. Făcând asta, putem construi cu propii noștri copii o relație autentică, conștientă.

Să ne înțelegem trecutul și să-l integrăm ne ajută pe noi, pe copiii noștri, pe nepoții noștri, ne eliberează de constrângeri.

”Creierul emoțional nu face legătura între trecut și prezent, între atunci și acum, între copilul din fața ta și părintele de odinioară – pentru el, ambele comportamente sunt un semnal de amenințare și pericol, iar reacția este aceeași: de încărcare a armelor psihologice, lucru necesar pentru supraviețuire.”

Gaspar ne propune și o trusă de prim-ajutor emoțional pentru momentele dificile:

să ne oprim
să respirăm abdominal
să ne apropiem și să privim cu atenție ce se petrece în fața ochilor noștri
să răspundem într-o manieră conștientă și neautomată, conștientizarea creează posibilitatea alegerii

Parentajul conștient nu este despre a schimba copilul, ci despre creșterea noastră pentru a răspunde nevoilor copilului într-o manieră conștientă.

”Dacă dorim să ne îngrijim mai bine copiii, trebuie să avem mai multă grijă de noi înșine. (Harville Hendrix & Helen Hunt)

Gaspar punctează legătura dintre modul cum nu am fost crescuți și lentilele prin care ne vedem partenerul de viață, copilul, lentile care pot fi distorsionate. Iar o întoarcere către sine, către propria creștere aduce mai multă claritate și în relațiile cu ceilalți.

Găsim în carte informații despre structura creierului și modul cum funcționează, despre adolescenți cu provocările și oportunitățile acestei etape. Vedem perspectiva atașamentului și modul cum el influențează relația directă părinte-copil.

Ca o concluzie de final:

”Fii tu însuți schimbarea pe care vrei să o vezi în familia ta.”