Este ora 10 dimineața și îmi dau seama ca bateriile sunt pe terminate. Nici bine nu a început ziua și deja simt ca mi-e greu.
M-am trezit azi-noapte de 3 ori pentru alăptat. La a 3-a trezire cu greu am readormit.
Îmi pusesem ceasul sa sune la ora 6. Voiam sa citesc și sa merg la alergat. Nu am mai avut resurse. Am oprit ca prin vis alarma și am adormit pana când la 7.50 m-a trezit din nou bebelușul la alăptat.
In scurt timp, ne-am ridicat din pat. Cât mi-am întins corpul, mușchii, ea s-a dus in camera celorlalți frați s-a urcat pe scaun și a căzut. Liniștire, iubire, empatie, strâns in brațe, șters lacrimi.
Am spălat-o, se cerea schimbată.
Am mers la masa, și-a prins mânuța între scaunul ei și masa. Am luat-o de la capăt, dragalit, susținere emoțional, iubit, gingășie, etc
Avea muci, a fost necesar sa o aspir cu batista bebelușului, alt plâns, alt vacarm, alte momente de drăgălășenie, iubire, liniștire.
Pana la ora 10 am trecut deja prin 3 crize de plâns, m-au stors de energie.
Și nu am mai scris aici despre nevoile celorlalți doi copii.
Îmi dau seama tot mai mult ca in munca noastră de părinți sunt multe aspecte care nu se văd. Sunt multe lucruri pe care le facem și dacă tragem linie la final de zi, poate nici noi nu le mai punem pe lista.
In viața părinților este o munca invizibila, care nu se vede pe moment și care ne stoarce de energie.
Spun ca nu se vede pe moment, pentru ca rezultatele se culeg in timp.
Momentele de schimbat copilul, de pregătit hainele, de ajutat la îmbrăcat, de pus la spălat hainele celor mici.
Sunt momentele de adunat jucării, oh….și câte mai pot fi câteodată și in cine știe câte părți ale casei.
Sunt momentele de iubire și de reîncărcare, in care joaca și ghiduseala ne ajuta sa ne conectam.
Pe de alta parte, sunt acele momente in care copiilor nu le ies lucrurile așa cum își doresc, iar noi devenim malaxorul lor emoțional. In relația cu noi își reglează frustrările și supărările. Aici sunt momentele de stoarcere interioară, de a fi acolo, prezent, de a-i fi alături și a-l susține in avalanșa emoțională. Aici sunt momente de descărcare pentru copil și părinte, cu note de conectare.
Sunt treburile gospodărești, specifice casei (spălat haine, mâncare, aspirator, cumpărături, etc)
Câte astfel de momente sunt peste zi? Cred ca e imposibil sa le numărăm.
Uneori, la finalul zilei, eu resimt acest sentiment ca parca nu am făcut nimic important, parca doar m-am învârtit precum o găina după puii mei peste tot.
Dar aceasta învârteală are rolul de a-i ghida pe ei, de a le pune niște ancore pentru viața, de a-și exersa aptitudinile, de a încerca și de a greși, pentru a fi de fapt pregătitor pentru viața.
Îmi dau seama ca de fapt, poate fac cea mai importantă treaba a vieții mele, de a-i ajuta pe copiii mei sa devină adulți completi.
Îmi dau seama ca ma simt epuizata pentru ca tot dau, sunt acolo pentru ei, pentru celelalte activități de-ale casei și îmi rămâne puțin timp pentru mine. Când ma simt astfel știu ca undeva este necesar sa aduc o schimbare, este necesar sa ajustez astfel încât sa introduc și grija pentru mine, pentru activități care mie îmi aduc o reîncărcare emoțională și fizica.
Îmi dau seama că atunci când mă simt epuizată la finalul zilei și dacă mă uit în jurul meu, aparent, nu am mutat munții din loc, am făcut ceva mai de preț și pentru totdeauna: am fost acolo pentru copiii mei și pentru nevoile lor.
Ca o concluzie: munca noastra de părinți este poate printre cele mai complexe activități pe care le putem face. Nu este predictibila (cine știe cum vor fi copiii peste zi? habar nu avem dinainte), nu are limite (suntem parinti toată viața, zi și noapte), nu ne întreabă dacă mai putem sau dacă mai avem resurse, nu ne dă vreo pauză.Cu toate greutățile aferente, să fim în rolul de părinți este atât de împlinitor pe interior, cam la fel cu câte munci invizibile în exterior facem! Uneori e și greu să punem în cuvinte bucuria, satisfacția…
La finalul zilei, când tragem linie, să ne reamintim că tot ce am făcut peste zi a fost să punem “apă și îngrășământ la rădăcina copiilor noștri“! Atunci totul capătă alt sens.
Îți mulțumesc că citești articolele mele! Te invit alături de mine și pe celelalte platforme online:
Facebook: Blog – Andreea Arsene
Instagram: AndreeaArsene.ro
Cu drag,
Andreea
Om, Mamă, Soție, Prietenă, Psihoterapeut de Familie
Sursa foto: Unsplash
