Conferinte / Campanii

#10 Andreia Barbos – Cea mai importantă lecție de când am devenit părinte

13 februarie 2019

Acest articol face parte din campania “Tu ce lecție importanta ai învățat de la copilul tău odată ce ai devenit părinte?”

Mi-am dorit sa încep acest proiect, pentru că eu am simtit cum venirea pe lume a copiilor m-a transformat personal, determinând sa ma dezvolt, sa-mi pun întrebări, sa caut răspunsuri. In același timp, ma gândeam ca nu sunt singura care trece prin asta. Sigur sunt si alți părinți care isi învata propriile lecții prin copiii lor, așa ca am adresat aceasta întrebare unor oameni pe care eu ii admir.

Invitata de astăzi a acceptat sa răspundă la întrebare si sa scrie despre experiența ei proprie.

Pe Andreia am cunoscut-o la lucru și, în timp, am legat o relație de prietenie. Andreia este precum o floare, gingașă, delicată, caldă, cu un suflet mare și bogat. În același timp, puternică – când își pune în gând să facă ceva, reușește.

Este o mână de femeie, micuță la trup, dar când se pune pe treabă nimic nu o mai oprește. Este tipul de om loial, pe care te poți baza că se ține de promisiuni, că va fi acolo lângă tine și va trage cot la cot cu tine. Știți vorba aceea: esențele tari se țin în sticluțe mici, nu? Cam așa e și Andreia despre care eu vorbesc, plină de calități, frumoasă, orientată spre bine. Oferă mult celorlalți din timpul și energia ei și, câteodată, privind-o, mă intreb cum poate, de unde mai poate?!

Andreia este mama lui Vladimir, 10 luni, o delicatesă de băiețel. Cred că venirea lui pe lume i-a adus mai multă putere interioară și i-a îmbogățit viața în cel mai frumos mod posibil.

Vă invit să cunoașteți povestea lor.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Andreea, multumesc pentru provocarea de a scrie ceea ce am învațat de la copilul meu și de la tot ceea ce a adus el în viața mea. Pentru mine faptul că am scris a fost un moment de reflectare. M-am oprit să văd care e realitatea mea actuala fapt ce m-a bucurat și îmbogățit!

Încă din perioada sarcinii am învatat ca sentimentele, emoțiile se transmit ceva de neimaginat! Fiecare bucurie sau tristețe o simțea și îmi dădea semnale ca a primit-o. Dacă eu ma supăram și el devenea agitat și urma să zic așa – un meci de fotbal în burtică. De pe atunci mi-am dat seama că daca vrei să fie copilul bine în primul rând tu trebuie să fii bine. Perioada sarcinii pentru mine a fost una de dovedire a faptului că dacă iți dorești cu adevarat ceva se poate! Deși a fost o perioadă dificilă am experimentat încrederea în mine, în corpul meu și în Dumnezeu care chiar face minuni daca crezi in ele! Și pentru asta îi mulțumesc!

Emoțiile atunci cînd devii părinte sunt copleșitoare, izbitoare chiar. La mine a fost de fapt un cumul de tot felul de trăiri: bucurie mare că mi-am văzut și simțit în sfarșit puiul în brațe, apoi disperare – ce fac de acum înainte, dar oare voi fi o mamă bună, și lista continua si acum.

Primele zile am incercat să învătațăm cum să ne comportam unul cu altul. Și de atunci nu este zi in care să nu învățăm ceva, unul de la celalalt. Fie el mă învața ceva despre mine, mă învață cum să îl port mai bine, cum să îi citesc mai bine nevoile/voile (pe care nu le nimeresc tot timpul și atunci semnalează). Fie eu il invăț câte ceva nou despre el și despre lumea ce il înconjoară.

Auzeam des: Un copil este cea mai mare binecuvantare! Însă nu mi-am dat seama până când nu i-am văzut pentru prima oară chipul plin de zambet dupa o țițileală, până când am auzit rostind primul mam… Am învătat o altfel de iubire, iubirea de mamă, sinceră și necondiționată care poate sa urce cele mai înalte culmi! Pentru sufletul meu mic și imaculat aș face orice!

Ce am învatat eu de la Vladimir, am învătat că atunci când zic că nu mai pot, atunci îmi dă mai multă putere sa îmi continui activitatea in care suntem implicați și chiar mai pot muult sa duc. Nu știam asta! Însă îmi găsesc puterea de a merge mai departe. Stiu, de fapt puterea mi-o da el.

Ce am mai experimentat, dacă el nu este bine nici noi ca părinți nu suntem bine. Observ zi de zi si sper să fi învațat de la el, cum trăieste el prezentul! Atunci când studiaza o jucarie, se joaca cu ceva sau orice face, el este acolo si doar acolo, concentrat pe ceea ce face.

In zilele mai putin bune el m-a învătat sa zâmbesc mai mult! Chiar dacă mă trage de păr, nu am cum sa nu zambesc cand îi vad fățuca delicioasă care se uita senin la mine și îmi zâmbește larg. Sunt convinsă ca odata cu trecerea timpului va fi mai tot mai bine și îmi va fi dor de această perioadă( zic asta pentru ca deja imi este dor de mirosul lui de lapte, de bebeluș ).

Pentru noi Vladimir inseamna totul! Deși începutul nu a fost ușor. Acomodarea, acceptarea ca tu nu mai esti pe primul loc, ci el este pe primul loc te da peste cap. Dar iubirea pe care ți-o dăruiește un copil e unică, autentică și divină! La fel și lecțiile de zi cu zi pe care o să le învățăm de acum înainte de la el!

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Multumesc, Andreia, pentru deschiderea sufletului!

#2 Diana Vijulie – Cea mai importanta lecție de cand am devenit părinte 

#1 Ana-Maria Ivan (Zâna Scutecel) – Cea mai importanta lecție de cand am devenit parinte

 

Îți mulțumesc că citești articolele mele! Te invit alături de mine și pe celelalte platforme online:

Facebook:Blog – Andreea Arsene

Instagram: AndreeaArsene.ro

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply