Cartea scrisă de Michelle m-a captivat de la primele pagini. Am citit-o cu ochi de femeie, de mamă, de soție, de psihoterapeut. Citeam înainte să adorm, noaptea visam din pasajele parcurse, ca și cum aș fi fost și eu acolo cu ea la Casa Albă. Mă trezeam la 3 dimineața cu gândul la cartea aceasta, nu mai puteam dormi, o luam și continuam. Sincer, pe mine m-a prins tare de tot!
Povestea mea – Michelle Obama
Până să citesc cartea nu știam foarte multe despre această femeie în afară de rolul ei de fostă Primă Doamnă a Americii. Îi mai urmăream discursurile pe youtube, să văd cum vede viața, cum se raportează la întâmplări, dar nu puteam desluși cât este parte din marketing și cât este ea, ca om. Însă parcurgând cartea, am putut să văd persoana Michelle Obama, fetița devenită femeie, om de carieră, soție, mamă, Primă Doamnă a Americii, ambasador al proiectelor sale. S-a creionat în gândul meu o femeie puternică, având ca punct central iubirea.
Astfel, eu am extras 5 lecții de iubire regăsite în cartea ei:
1. Iubirea de sine
Michelle Obama a scris această carte pornind de la copilăria ei, de la încurajările primite din partea mamei, relația cu tatăl, fratele și cu familia ei extinsă (unchi, mătusi). Toate interacțiunile din copilărie și-au pus amprenta asupra vocii ei interioare, devenind o femeie puternică în interior și cu încredere în sine, iar toate aceste aspecte au ajutat-o în tot ceea ce a urmat.
După terminarea universității s-a angajat la un birou de avocatură și credea că este fericită. Însă după ce l-a cunoscut pe Barack și a surprins ideile lui, a ajuns să-și pună întrebări despre sine, despre rolul ei. După ce s-au căsătorit, Barack era mult plecat de acasă din pricina job-ului. Ea își vedea în continuare de job-ul ei, dar nu era mulțumită. A fost într-o căutare continuă a ceea ce i-ar plăcea ei să facă, acel job în care să se regăsească și care să coincidă cu valorile ei. A trecut prin mai multe slujbe până să simtă că este acolo unde își dorește și că reușeste să îmbine și viața de familie. Când credea că lucrurile sunt pe traiectoria bună, Barack Obama a câștigat alegerile devenind președinte. Mutarea lor la Washington, la Casa Albă, a determinat o nouă reorientare și un alt moment de regăsire a locului.
Am apreciat că nu a renunțat nicio clipă, căutând permanent să se descopere, să-și găsească sensul. Ar fi putut renunța, ar fi putut să-și asume o viață de stat acasă, de crescut copiii, de așteptat de la ceilalți. Dar nu, ea și-a creionat propria imagine, propriul drum pe lângă cel al lui Barack Obama. Asta înseamnă diferențiere de sine, încredere, asumare.
2. Iubirea pentru familie
Michelle scrie mult despre familie, atât familia ei de origine, cât și familia compusă de ea și Barack. A scris despre ritualurile pe care le avea cu proprii părinți în weekend, despre dificultățile de a avea copii apelând la inseminare artificială. O bună parte din carte este dedicată efortului de a face familia să funcționeze în contextul în care Barack Obama era plecat până joi seara săptămână de săptămâna, până să devină președinte. Apoi este surprisă dinamica de familie la Casa Albă, păstrând ritualuri de Crăciun, mese împreună cu toată familia chiar dacă programul era încărcat. Michelle scrie despre relația frumoasă pe care a avut-o cu fratele, despre mama ei, mama și bunica lui Barack.
Cu siguranță, familia este o parte a fundației solide pe care ei, amândoi, au putut să-și construiască și să-și asume rolul de a conduce America 8 ani la rând.
3. Iubirea în relația de cuplu
Cuplul lor este unul tare frumos! Am văzut asta din pozele care circulă în media, dar acum am putut citi dincolo de ele. Gesturile simple, grija unul pentru celălalt, suportul acordat, încrederea, aprecierea chiar și după atâția ani de căsătorie, fac să reziste frumos această relație.
Au trecut prin momente frumoase, dar și momente grele. Au dus o relație la distanță, în momentul în care s-au cunoscut erau studenți în orașe diferite. Apoi și-au continuat relația la distanță când Barack a intrat în politică. Practic, se vedeau doar 3 zile pe săptămâna, în acest timp ea îngrijindu-se de fete și de job-ul ei. Eforturile ei au epuizat-o, așa că au cerut ajutor pentru a se re-echilibra.
Aici a fost un moment cheie (zic eu) în evoluția lor, pentru că împreună au mers la terapie de cuplu.
Provocarea rolului de președinte a adus cu sine necesitatea ca Barack să fie acolo 100%, aflând mereu absolut tot ce se întâmplă în țară. Ori asta a fost ca și cum ar lucra non-stop. Dar ei, împreună, au reușit să-și găsească spațiul necesar pentru a întreține și a se bucura unul de celălalt: cină seară de seară împreună chiar dacă el se reîntorcea la treburile din birou ulterior, ieșiri în oraș, mers la schi (au descoperit că se pot camufla ușor cu tot echipamentul aferent, cască, ochelari), deschiderea de a vorbi, de a asculta și de a respecta tăcerea atunci când lucrurile nu se puteau spune în cuvinte.
Cred că sunt un exemplu despre cum relația solidă a cuplului poate merge dacă îți dorești cu adevărat și faci eforturi în acest sens.
4. Iubirea pentru comunitate
Încă dinainte de a avea rolul de Primă Doamnă ea a fost preocupată de munca în comunitate, mai ales comunitatea de negri, oameni defavorizați și excluși în acele vremuri. Și-a asumat rolul de a-i aduce laolaltă și de a le face vocea auzită, de a le acorda dreptul la consultații medicale atât de necesare, prin burse oferite copiilor cu rezultate școlare foarte bune.
Ulterior, prin poziția de la Casa Albă, a continuat parțial ceea ce a început și a mai adăugat și altele. Remarc aici suportul acordat familiilor care au luptat în Irak, Afganistan.
A făcut Casa Albă mai prietenoasă și mai deschisă organizând evenimente care au avut rol de apropiere a oamenilor: cursa ouălelor de Paști, cultivarea grădinii, îngrijirea ei, aparițiile sale în timpul vizitelor în partea de muzeu a Casei Albe făcându-le astfel surprize plăcute celor ce ajungeau acolo.
5. Iubirea pentru (auto)educație
Povestea lui Michelle surprinde o tânără dintr-o familie modestă care învață și depune efort. Este omul care a muncit în școală, pentru lecțiile de pian, serbări, universitate, biroul de avocatură. Pașii ei în viață au fost făcuți cu efort, nu au venit de-a gata.
M-a impresionat când spunea că în campaniile pentru președinție, ea își pregătea speech-urile inspirându-se de ceea ce găsea la fața locului legând povestea cu propria ei copilărie. Când a început să nu mai aibă același rezultat, a acceptat suportul echipei de campanie pentru a-și regândi totul: mimica, vorbele, accentul pus.
Prin pozițiile sale profesionale a cultivat principiul educației și autoeducației. Și-a schimbat stilul de hrană în momentul în care și-a dat seama că nu este bună direcția pe care a pornit, s-a preocupat de școala fetelor, l-a încurajat pe Barack să scrie cărțile sale. Și-a dat seama că poate inspira și pe ceilalți prin poziția sa, astfel a făcut acea grădină unde cultivau legumele pe care le foloseau în bucătărie. A acordat burse celor care meritau, iar acum și-au făcut propria fundație prin care îi susțin pe tinerii care vor să crească.
Citindu-i cartea am descoperit un om cu picioarele adânc înfipte în pământ, ancorată în realitatea zilelor noastre, responsabilă și asumată. Pentru mine, este un model de femeie, mamă, soție, om de carieră.
Vă recomand cartea, o găsiți aici Povestea mea – Michelle Obama
Ați citit-o? Ce a rezonat cu voi din povestea ei?
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Îți mulțumesc că citești articolele mele! Te invit alături de mine și pe celelalte platforme online:
Facebook Blog – Andreea Arsene
Instagram AndreeaArsene.ro
