Stiti ca de obicei seara, înainte de culcare, copiii vor sa mai bea o gura de apa, sa mai meargă la baie o data, sa-si mai ia o jucărie… Ioan de obicei vrea sa ne mai zică ceva, “doar ceva si gata” 😊
– Mama, vreau sa-ti mai spun ceva, ultima acum.
– Spune, puiule! (Eram deja aproape adormita)
– Mama, noi o sa murim?
(Cand am auzit întrebarea, m-am trezit bine. Subiectul necesita sa vorbim conștient despre el, nu adormit)
– Ioan, la un moment dat o sa murim si noi.
– Dar eu nu vreau sa murim.
– Pai, de ce nu vrei?
– Dacă murim atunci nu mai putem mânca, nu mai bem apa.
– Așa este, dar poate atunci nu o sa mai avem nevoie sa mâncam si sa bem. Sau poate in grădina Domnului vom avea de toate. Mai ții minte ce am citit din Biblie cu Mari? Grădina lui Dumnezeu era plină de pomi fructiferi, de soare, acolo unde trăiau Adam si Eva.
– Mama, dar acolo sunt si corcodușe?
– Poate sunt si corcodușe.
– Dar mama eu tot nu vreau sa mor. Atunci nu mai pot sa conduc masina si ATV-ul.
– Așa este, atunci nu mai poti conduce. Dar poti sa faci asta pana mori. Cand te faci mai mare, faci școala care te învata cum sa conduci si poti merge si tu pe drum cu masina.
– Si tu o sa mori, mama?
– Intr-o zi, cand ma va chema Dumnezeu la El, o sa mor si eu. Si o sa fiu in grădina Lui si o sa ne reîntâlnim acolo toti.
– Deci tot cu tine o sa fiu mama?
– Tot cu mine, puiule! Totdeauna vom fi împreuna!
– Si Mari si Bimbi si Alex vor fi cu noi?
– Toti vom fi împreuna!
Si s-a întors pe partea cealaltă si s-a culcat.
Eu am rămas cu gândurile astea ale lui lui, despre moarte, despre a fi împreuna. Si am concluzionat ca vreau sa profit de fiecare moment cu ei, sa-i savurez, sa ma bucur de ei, sa ma bucur de viața.
Discutiile acestea au apărut pentru că în ultimele zile citim din Biblia pentru copii. Deși el pare că nu e atent, se joacă cu mașinuțele sau ne întrerupe cu diverse întrebări despre alte subiecte, îmi dau seama că e cu noi, acolo.
La voi cum sunt discutiile despre moarte?
