Parenting

Alăptarea, între lacrimi si bucurie

6 octombrie 2016

Alaptarea copilului este unul dintre cele mai naturale procese lăsate pe lumea asta. Se întâmpla, pur si simplu, la nașterea copilului. Nu necesita eforturi suplimentare, laptele se formează si e pregătit in condiții perfecte de temperatura si calitate pentru proaspătul bebelus.

Sunt si situații cand lucrurile nu funcționează atat de liniar si apar probleme care fac alăptarea dificila. Si atunci nu ne mai putem bucura de proces, atașarea copilului la sân vine cu lacrimi ale mamei, cu dureri.

Pentru mine a fost mai dificil procesul la primul copil, la Maria. Am ținut-o mult la sân in primele zile in maternitate, dar se pare ca nu era o poziție corecta. De aici si pana la răni ale sânilor a mai fost un pas mic. Garmastanul devenise prietenul meu nelipsit cu care încercam sa-mi alin durerile, dar nu era suficient. Ajunsesem sa nu mai suport atingerea tricoului, nici vorba de sutien sau bustiera, iar cand Maria plangea si știam ca e nevoie sa fie alăptata, efectiv imi venea sa fug. Aveam dureri mari. Primele minute cand o puneam la sân plângeam, de durere, apoi treptat sânul se obișnuia si ea mânca liniștita. Cand venea următoarea masa, era exact aceeași situație. Ambii sâni erau cu probleme si le resimțeam din plin. Atunci nu prea înțelegeam unde am greșit, dar ulterior am înțeles ca atașarea era incorecta.

Cu toate cărțile si articolele pe care le-am citit, la 5 saptamani cand Maria a avut puseul de creștere, nu l-am recunoscut. Plangea minute bune, nu avea răbdare sa prindă sânul, eu eram agitata gândindu-ma ca nu se satura copilul, in același timp sânii mei erau ca baloanele umflate la maxim, plini de lapte, dar eram pe punctul de a-i da lapte praf. Lucrurile s-au asezat in câteva zile si ea a revenit la sân, mancaciosa si pofticioasa, fara lacrimi.

La Ioan am avut lecțiile învățate de la experiențele prin care am trecut cu Maria si astfel totul a fost mai lin.

Dar concluzia mea este ca ne-ar face bine sa discutam cu cineva despre  lucrurile citite, sa facem un schimb de idei si de experiențe. Fiecare traieste diferit același moment si putem învață unii de la alții.

Un foarte bun moment de acest tip poate fi conferința organizata de Academia Mamicilor, in 11 Octombrie, ora 17, la Ambasada in Timisoara. Adina Branici, consultant in alăptare, va avea toata atenția îndreptata spre procesul de alăptare, cu tot ce înseamnă el, cu miturile specifice „nu am lapte”, „laptele meu nu e bun”, ” nu se mai satura copilul”.

Adina este doctor in cercetare medicală, este mama si este omul cel mai potrivit care, in cadrul acestui eveniment, ne poate dezvălui frumusetea procesului de alăptare.

Hai si tu in 11 Octombrie la Ambasada, alături de Academia Mamicilor si Adina Branici, la conferința „Alăptarea, de la mit la realitate” !  Rezerva-ți un loc aici, e un subiect foarte căutat ?

 

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply